Biserica Albă sau Biserica Judeţului din Târgovişte

 

Hram principal - “Intrarea in Biserica a Maicii Domnului” – 21. noiembrie

Hram secundar – “Adormirea Maicii Domnului” – 15. august

 

          Program:

          Luni dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

          Miercuri dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

          Vineri dimineata – Acatist 8.00 – 11.00

          Sambata dimineata – Utrenie + Sfanta Liturghie + Parastas 8.00 – 11.00

          Duminica dimineata – Utrenie + Sfanta Liturghie 8.00 – 12.00

 

          Târgovişte a fost capitală a Ţării Româneşti sub între anii 1431 şi 1465, precum şi între 1495 şi 1545, parcurgând o spectaculoasă mărire şi apoi decădere. Dar, dincolo de rolul de capitală, oraşul Târgovişte a fost mereu un centru economic important, aflat la întretăierea drumurilor comerciale, la răscrucea tradiţiilor şi a curentelor culturale.

          Sunt mai multe legende legate de modul în care Târgovişte a devenit capitala Ţării Româneşti. Una dintre acestea povesteşte cum Mircea cel Bătrân ar fi ales târgul pentru poziţia sa geografică şi strategică, stabilind aici o nouă reşedinţă domnească. De pe timpul domniei lui Mircea cel Bătrân şi până în anul urcării pe tron a lui Alexandru Aldea se pare că Ţara Românească a avut două capitale, iar din 1431 şi până în 1465 singura capitală a fost Târgovişte, de unde domnii emit acte. Apoi în 1465, reşedinţa domnească s-a mutat la Bucureşti .

          În timpul domniei lui Radu IV cel Mare (1495 - 1508) şi până în 1545, oraşul Târgovişte redevine prima reşedinţă a scaunului domnesc.

          Istoria te însoţeşte la fiecare pas, atunci când păşeşti în Târgovişte, dar cele mai importante, şi mustind de tradiţie şi spirit românesc sunt numeroasele biserici ale oraşului, dintre care bisericile medievale au o importanţă aparte.

          Construite în secolele XV şi XVI, bisericile medievale alături de Curtea domnească sunt emblema unei vechi capitale şi a unei istorii prea puţin promovate astăzi.

          Dintre bisericile medievale, Biserica Albă are o poveste aparte.

          Biserica Albă află pe Calea Domnească la nr. 287, către Poarta Bucureştilor, este denumită astfel spre a se deosebit de Biserica Roşie, zidită de vornicul Coandă prin 1545 şi aflată lângă Biserica Albă.

          Biserica Albă are o poveste aparte, de la datarea „legendară” a acesteia, până la modul în care au trecut peste ea anii, sute de ani, din secolul al XVI-lea şi până în secolul XXI.

          Biserica Judeţului, cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului şi Sfinţii Trei Ierarhi sau Biserica Albă a fost greu de datat de către istorici şi arheologi .

          Biserica a fost construită la sfârşitul secolului al XVI-lea, începutul secolului al XVII-lea, oricum înainte de anul 1632 când apare în documente pe fosta Uliţă Mare, în partea de sud a oraşului .

          Multă vreme Biserica Albă a fost datată după de crucea de piatră existentă în imediata sa apropiere şi care este un monument memorial din anul 1653. Săpăturile arheologice au demonstrat însă că biserica a fost construită în secolul al XVI-lea înaintea monumentului adăugat ulterior.

          În perioada interbelică, datarea Bisericii Albe nu era sigură, astfel că istoricul Virgil Drăghicescu în lucrarea sa ce analizează monumentele judeţului Dâmboviţa atrăgea atenţia asupra pisaniei bisericii încastrată deasupra intrării în pridvor, aceasta conţinea inscripţia unui Mircea Vodă, care era îngropat în biserica Sfânta Paraschiv, zidită pe locul unde astăzi este gimnaziul.

          În anul 1810, biserica din mahalaua Judeţului era în stare bună conform mărturiilor vremii .

          Biserica Albă a fost refăcută „din temelii” spune pisania din 1871, de către Radu Judeţul şi Vasile logofătul în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti, probabil în anul 1777. Dar în secolul al XIX-lea biserica se degradează.

          În anul 1871 ajunsese o ruină, fiind reparată de către preotul Anghel duhovnicul şi Hagi Constantin care i-au refăcut şi turlele . Cu acest prilej, i s-a adăugat o mică construcţie, adosată faţadei de vest, şi turlele care s-au păstrat până astăzi.

          Biserica Albă face parte din categoria bisericilor – sală, cu navă unică, de plan dreptunghiular, caracterizate prin lipsa absidelor laterale. Acest tip de construcţie religioasă este folosit frecvent în arhitectura de zid din zona Balcanilor , din secolele XII – XIV şi până în secolele XVI - XVII. Inspirate din bazilicile cu o singură navă ale arhitecturii bizantine timpurii, acest tip de biserici s-au întins de pe litoralul adriatic, până în Bulgaria şi până la Constantinopol.

          Biserica – sală a fost răspândită în toată lumea balcanică, fiind uşor de construit şi adaptat mai multor mărimi, de la biserici modeste de moşie, până la biserici mari.

          Planul bisericii – de dimensiuni mici, măsoară 20 m în lungime şi 7 m în înălţime. La Est se află absida altarului, semicirculară în interior şi poligonală în exterior. În partea de Vest se află un pridvor, iniţial deschis şi mărginit lateral de arcade, iar la 1871 i s-a adăugat o mică construcţie de scânduri pentru a proteja intrarea în cele două turle din care una era deasupra pridvorului şi cealaltă spre naos. Acestea au fost refăcute din scânduri îmbrăcate cu tablă. Pridvorul este boltit cu semicilindru transversal.

          Pronaosul Bisericii Albe este acoperit cu o calotă ce se sprijină pe două arce semicilindrice adoptate zidurilor laterale. Iniţial avea în partea superioară o turlă din zidărie .

          Naosul este boltit semicilindric, comunicând cu pronaosul printr-o deschidere largă rezultată din desfiinţarea unui zid plin. Luminarea se face prin două ferestre aflate în zidurile dintre Nord şi Sud.

          Altarul bisericii este despărţit de naos printr-un iconostas, adăugat în secolul al XIX-lea care se adorsează unui arc semicilindric, boltit cu o semicalotă. Altarul este luminat de o fereastră în ax, a doua fereastră mai mică se află în dreptul nişei proscomidiarului

          La exterior Biserica Albă are faţade împărţite în două registre cu un brâu simplu, supraînălţat în dreptul pridvorului.

          Din cele două registre, cel inferior este neted fără decoraţii, iar cel superior este decorat cu medalioane deasupra cărora se află panouri pictate provenite din refacerile ulterioare ale bisericii. Intervenţiile succesive de renovare ale monumentului au făcut ca acesta să treacă printr-o serie de transformări până în secolul XX. Astfel, partea superioară a faţadei reprezintă o intervenţie târzie.

          Aceste intervenţii sunt vizibile şi în absida exterioară a altarului la care partea inferioară este poligonală în plan, iar partea de deasupra brâului este semicirculară.

          Din Biserica Albă, monument de secol XVI, s-a păstrat până astăzi doar partea inferioară, cea superioară fiind schimbată de-a lungul veacurilor, dar aceasta se află încă în picioare spre deosebire de alte biserici de secol XVI dispărute de mult şi uitate.

          Cercetările arheologice ale ultimilor ani din Târgovişte au scos la iveală numeroase vestigii, dar, din păcate acestea nu au ajuns la Biserica Albă, monument medieval important al oraşului Târgovişte. O cercetare arheologică amănunţită efectuată în perimetru (curtea) Bisericii Albe ar scoate la iveală multe vestigii arheologice şi ar fixa o dată măcar aproximativă a clădirii acesteia.

          Ştim prea puţin şi despre intervenţiile ulterioare din secolul XX şi renovările la care a fost supus acest monument medieval. Pictura din biserică a fost realizată de către P. A. Piskariov şi de fiica sa Ana în 1932. Cât despre intervenţiile curente, refacerea pridvorului de curând, adăugarea de alte dependinţe, acestea ar trebui să respecte o ctitorie de aproape 400 de ani.

          Biserica Albă a trecut ca şi celelalte biserici târgoviştene printr-o serie de distrugeri şi refaceri, prin cuceriri şi dărâmări dar a rezistat timpului şi oamenilor. Cercetările arheologice ar aduce preţioase date cu privire la Biserica Albă – a Judeţului şi ar îmbogăţi istoria oraşului şi am putea după sute de ani cunoaşte unele din misterele Bisericii Albe din Târgovişte.


Material realizat de catre dr. Cristina Paiusan-Nuica si dr. Teodora Stanciu-Stanescu

Cauta pe harta

Alege obiectiv turistic

Mitropolia Targoviste
Mitropolia Targoviste
Biserica Alba (Sf. Trei Ierarhi)
Biserica Alba (Sf. Trei Ierarhi)
Biserica Sf. Gheorghe (Suseni)
Biserica Sf. Gheorghe (Suseni)
Biserica Sf. Nicolae Andronesti
Biserica Sf. Nicolae Andronesti
www.inforegio.ro
Investim in viitorul tau!
Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si co-finantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei
Pentru informatii detaliate despre celelalte programe co-finantate de Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati www.fonduri-ue.ro
Copyright 2013 © UAT Târgovişte / © Municipiul Târgovişte

Sunteti vizitatorul cu numarul: Hit Counter